Dorim sa se realizeze microhidrocentrale, insa nu oriunde si oricum

21 ianuarie 2014

Romania a facut astazi un prim pas spre protejarea raurilor valoroase, aflate in arii protejate sau intr-o stare ecologica foarte buna, dupa ce ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, a semnat un protocol de colaborare cu organizatia pentru protectia mediului World Wide Fund for Nature Romania. Documentul prevede ca mai multe rauri sau sectoare de rauri de pe teritoriul tarii vor fi excluse de la construirea de microhidrocentrale.

Lucia Varga a declarat ca departamentul pe care il conduce doreste sa nu existe confuzii legislative si ca prioritatea sa este conservarea ariilor protejate: „Vrem sa incurajam producerea de energie din surse regenerabile, ma refer la hidroenergie, si pe de alta parte, sa minimizam impactul acestor investitii asupra mediului”.

Documentul semnat astazi prevede suspendarea procesului de autorizare a construirii de microhidrocentrale in ariile protejate din Romania, incepand cu data de 31 ianuarie.

De asemenea, pana la sfarsitul lunii februarie va fi format un grup de lucru alcatuit din specialisti din Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura (DAPP), din Administratia „Apele Romane” si din ONG-uri. Grupul va avea misiunea de a stabli criteriile pentru delimitarea zonelor de excludere.

Csibi Magor, director de Program WWF in Romania, a declarat ca, deocamdata, nu se cunoaste ce procent din raurile de pe teritoriul Romaniei va fi stabilit pentru a fi exclus de la construirea de microhidrocentrale.

„Sunt zone mult prea valoroase ca sa le distrugem pentru un castig imediat”

In toamna anului trecut, WWF a lansat campania "Raurile de munte: ultima sansa" si o petitie adresata ministrului delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, prin care se solicita un set de masuri care sa puna sub protectie raurile naturale cu stare ecologica buna si foarte buna, dar si pe cele aflate in ariile naturale protejate. Organizatia cerea si desemnarea unor corpuri de rauri unde constructia de amenajari hidroenergetice sa nu fie permisa. Peste 18.000 de romani au semnat petitia.

Astazi, Lucia Varga a aratat ca pana la data de 31 mai va exista un ordin de ministru in care vor fi mentionate exact zonele excluse de la construirea de microhidrocentrale, conform criteriilor stabilite de grupul de experti. In afara de raurile valoroase, ar mai putea fi excluse si cele care au un debit foarte scazut, a completat ea.

„Vom delimita acele zone de excludere si vom face o cartografiere a cursurilor de apa astfel incat investitorii sa stie unde sunt zonele cu potential hidroenergetic unde ar putea dezvolta aceste investitii”, a spus Varga.

Dupa data de 31 ianuarie va fi suspendat procesul de autorizare a construirii de microhidrocentrale in zonele protejate din Romania. Iar autorizarea microhidrocentralelor in afara ariilor protejate va fi monitorizata de autoritati alaturi de ONG-urile de mediu, a mai promis ministrul delegat.

„Rolul unei societati civile sanatoase nu e doar sa critice, ci si sa caute solutii. Noi am reusit sa generam o dezbatere publica, sa aducem si sa discutam in fata publicului o situatie despre care nu se discuta. Ne apropiem de acel moment in care publicul intelege ca nu putem vorbi in termeni absoluti. Nu putem vorbi de energii rele, de energii bune. Publicul credea ca hidroenergia genereaza lucruri exclusiv bune. Acest lucru trebuie nuantat, trebuie sa exite o viziune. Putem sa spunem ca avem speranta ca in viitor aceste investitii se vor face cu o planificare mult mai buna, [astfel incat autoritatile – n.r.] sa se gandeasca nu doar la partea economica, ci si la impactul asupra mediului si asupra comunitatilor”, a apreciat Csibi Magor.

„Nu ne opunem modernizarii Romaniei, investitiilor si economiei. Dorim ca aceste investitii sa genereze valoare pozitiva pentru economie, cetateni si natura. Sunt zone unde chiar nu trebuie sa existe investitii. Sunt mult prea valoroase ca sa le distrugem pentru un castig imediat”, a continuat el.

„Sunt zone in care nu exista un impact negativ”

Varga a explicat ca datoria autoritatilor este sa pastreze un echilibru intre respectarea mediului (protejarea biodiversitatii din cursurile de apa) si dezvoltarea energiei din surse regenerabile: „Rolul nostru ca autoritati este, in primul rand, unul de echilibru intre nevoia de investitii in hidroenergie si protectia si conservarea naturii, a raurilor in acest caz”.

Ministrul a mai spus ca investitiile nu vor fi blocate, dar ca ele se vor dezvolta numai conform legislatiei europene si a Ghidului aprobat de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea. Potrivit reprezentantei DAPP, Romania poate invata din greselile facute de alte tari europene, ca de exemplu Austria, stat care este acum nevoit sa reconstruiasca multe rauri si sa refaca habitatele in zonele degradate din cauza construirii de microhidrocentrale
Csibi Magor a mentionat ca Romania va fi prima tara din bazinul Dunarii care va incepe sa aplice principiile Ghidului, desemnand totodata zone de excludere de la construirea de microhidrocentrale.

Protocolul semnat astazi prevede definirea, identificarea si cartarea zonelor de excludere, dar si a zonelor considerate favorabile sau nefavorabile pentru amplasarea de amenajari hidroenergetice. Ministrul a precizat ca, pana la inceputul anului viitor, Romania va avea un act normativ foarte clar in acest domeniu.

„Evaluam autorizatiile emise si, in cazul in care se solicita reautorizarea, ea se face doar dupa respectarea tuturor cerintelor din Ghid. Am vazut si eu in Alba impactul pe care il au cateva microhidrocentrale asupra cursurilor de apa in zona respectiva. Unele sunt in zone in care nu exista un impact negativ, dar sunt si zone unde impactul este vizibil”, a explicat Varga.

„Dorim sa se realizeze microhidrocentrale, insa nu oriunde si oricum”

In ceea ce priveste microhidrocentralele a caror constructie a inceput deja, Varga a spus ca, in cazul in care se va constata ca ele au un impact negativ asupra cursurilor de apa (afecteaza migratia pestilor, de pilda), autoritatile vor impune aplicarea unor masuri reparatorii: „Daca avem deja investitii realizate pentru construirea de microhidrocentrale, cu nerespectarea unor prevederi europene, vom cauta solutii in comun pentru a-l autoriza pe investitorul respectiv, cu obligatia de a realiza niste investitii, daca e nevoie. Ii impunem investitorului sa faca investitiile necesare pentru remedierea impactului”.

„Dorim ca in Romania sa se realizeze microhidrocentrale, insa nu oriunde si oricum. [Dorim-n.r.] sa se realizeze in special acolo unde sunt rentabile din punct de vedere economic si sa se realizeze fara a avea un impact semnificativ asupra mediului. Orice investitie realizata in Romania inseamna dezvoltarea acestei tari. Nu dorim sa oprim dezvoltarea in Romania, ci sa ajutam investitorul sa dezvolte acea investitie in mod legal, respectand toate reglementarile de mediu”, a mai aratat ea.

Locuri de munca si electricitate in sate izolate

In anii urmatori, pe raurile din Romania ar putea fi construite sute de mici hidrocentrale (microhidrocentralele, numite si MHC-uri, au puterea instalata mai mica sau egala cu 10 MW). In vreme ce investitorii si reprezentantii acestora spun ca microhidrocentralele vor crea locuri de munca si vor alimenta cu energie electrica sate izolate, organizatiile de mediu au atras atentia ca o dezvoltare haotica va afecta ireversibil raurile, pestii, vidrele si flora din zonele de munte.

Potrivit WWF, construirea de microhidrocentrale poate duce la scaderea biodiversitatii raurilor de munte si poate avea efecte negative asupra ecosistemelor acvatice, afectand in special pestii si vidrele. „Microhidrocentralele produc efecte atat in amonte, cat si in aval. In aval, prin reducerea debitelor, provoaca secarea baltilor temporare - habitate esentiale de reproducere pentru broaste si tritoni – si, in unele situatii, chiar secarea albiilor", se arata pe site-ul raurileromaniei.ro, creat de WWF in cadrul campaniei "Raurile de munte: ultima sansa".

In ultimii ani, presa si organizatiile de mediu au semnalat probleme in cazul MHC-urilor construite pe raurile Capra, Buda si Otic din Muntii Fagaras. Garda de Mediu a efectuat controale si a descoperit nereguli, un investitor fiind amendat cu 100.000 de lei.

Pe de alta parte, Uniunea Europeana, prin Directiva 2009/28/EC, sustine hidroenergia, pe care o considera un tip de energie regenerabila, alaturi de cea eoliana, solara, geotermala, aerotermala, hidrotermala etc. De asemenea, construirea de MHC-uri ar duce la evitarea unor emisii mari de dioxid de carbon, asa cum se intampla in cazul arderii combustibililor fosili. Microhidrocentralele pot rezolva probleme locale precum lipsa locurilor de munca sau a electricitatii in diferite sate izolate.

sursa: http://ro.stiri.yahoo.com